Calendarul zilei de 1 mai

Data de 1 mai este așteptată de mulți oameni pentru că în ultimii ani a devenit un adevărat prilej de distracție pe litoral, la multe sau la pădure la grătar cu prietenii. Cu toate că mulți își planifică mini-vacanța de 1 mai cu multă vreme înainte, puțini știu de fapt care este semnificația acestei zile. Iată ce sărbătorim pe 1 Mai.

Data de 1 mai este Ziua Muncii, iar la originea ei a stat reducerea normei orare zilnice decretată de Congresul Internaționalei Socialiste în 1889, care a fost comemorată pe atunci cu manifestații muncitorești.

1 mai 1891 – Tulburările de la Clichy

Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia.

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.

Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Haymarket din Chicago. Numărul greviștilor se ridicase la peste 65.000. În timpul unei demonstrații, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaților de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliția a intervenit, 4 protestatari au fost împușcați și mulți alții au fost răniți.

În seara aceleași zile, a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket. Din mulțime, o bombă a fost aruncată spre coloana de polițiști. Au fost răniți 66 de polițiști, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, din care câțiva mortal. În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhiști, care aparțineau unei mișcări muncitorești promotoare a tacticilor militante violente, au fost judecați. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. În urma procesului, 7 dintre aceștia au fost condamnați la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani închisoare. Șapte ani mai târziu, o nouă investigație i-a găsit nevinovați pe cei 8.

Marş de 1 Mai în Suedia, 1899

În anul 1888, la întrunirea Federației Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 să fie data pentru susținerea, prin manifestații și greve, a zilei de muncă de 8 ore. Dar, în anul 1889, social–democrații afiliați la așa–numita Internațională a II–a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstrații în SUA, în majoritatea țărilor europene, în Chile, Peru și Cuba. După aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. Până în 1904, Internaționala a II-a a chemat toți sindicaliștii și socialiștii să demonstreze energic, pentru „stabilirea prin lege a zilei de muncă de 8 ore, cererile de clasă ale proletariatului și pentru pace universală”.

La scurt timp, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”), anual, în prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmând această dată ca sărbătoare legală. Această decizie a fost luată pentru a repara ofensa adusă greviștilor de la Sindicatul American al Căilor Ferate și al căror protest fusese înăbușit prin trimiterea de trupe. Ziua Muncii în SUA este asimilată grătarelor, autostrăzilor aglomerate și ca ultimul lung week-end al verii.

1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internațională a Muncii. Există și excepții, de exemplu Australia, Elveția și Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea țărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă.

În țările comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiție a mișcării muncitorești internaționale. De asemenea, și naziștii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiții. Ziua de 1 mai, fusese transformată într-o sărbătoare a comunității naționale germane, promițându-se construirea unui socialism național, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Un discurs rostit de Hitler la 1 mai 1933 este edificator în acest sens: Certurile și neînțelegerile simbolizate de lupta de clasă se transformă acum într-un simbol al unității și înălțării națiunii. Ziua de 1 mai a fost transformată de către naziști într-o sărbătoare propagandistică. Se susținea că ziua de 1 mai trebuie să devină o sărbătoare a întregii națiuni și nu poate fi transformată într-un simbol al luptei proletare și a decadenței. Serbările câmpenești, chioșcurile cu bere și spectacolele nu lipseau, dar sindicatele fuseseră interzise. Organizațiile muncitorești au fost înlocuite cu directive de la partidul unic. Peste timp, grupări radicale folosesc retorica nazistă, participând la proteste violente având ca pretext ziua de 1 mai (de exemplu, în Germania).

În România, după evenimentele din decembrie 1989, timp de mai mulți ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivități decât la inițiativa unor reprezentanți ai unor partide precum P.S.M. și P.R.M.

În Germania, 1 mai este zi liberă. Se poartă la butonieră o panglică roșie, în amintirea lui 1 mai 1890, când, în pofida interdicției manifestațiilor de către Sozialistengesetz, militanții Internaționalei au convenit să se întâlnească în parcuri purtând o astfel de panglică. Intrată în uitare în Germania de Vest, ea a fost mare sărbătoare în Republica Democrată Germană.

În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte. În 2003, pentru prima oară în istoria postdecembristă, o confederație sindicală (Blocul Național Sindical) a încercat organizarea unei adunări populare, cu mici, bere și muzică, pentru a serba acestă zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzațiile de simpatie pro-comunistă, amintirea propagandei P.C.R. fiind încă vie în conștiința populației.

 

1572: Înceta din viaţă Papa Pius al V-lea (Michele Ghisleri) (n. 1504)

1707: Anglia se unea cu Scoţia, formând Marea Britanie

1917: Se năştea actriţa franceză Danielle Yvonne Marie Antoinette Darrieux, a cărei carieră cinematografică reuneşte peste 100 de roluri (d. 2017)

1923: Se năștea Ion Popescu–Gopo, regizor, desenator şi caricaturist. În memoria lui, sunt decernate, an de an, cele mai importante premii ale cinematografiei româneşti (d. 1989)

1931: La New York, se inaugura Empire State Building, care devenea cea mai înaltă clădire de la acea vreme

1939: Se năştea jurnalistul Max Robinson, primul prezentator tv de culoare

1946: Se năştea gimnastul rus Valentin Muratov, campion olimpic

1946: Se năştea regizorul chinez John Woo

1947: Se năştea Sergio Infante, poet şi scriitor chilian

1962: Se năştea actriţa Maia Morgenstern

1967: Se năştea cântăreţul american Tim McGraw, artist country

1967: Elvis şi Priscilla Presley se căsătoreau

1971: Se năştea actorul indian Ajith Kumar

1979: Groenlanda devenea provincie autonomă a Regatului Danemarcei

1979: Insulele Marshall se proclamau republică, ziua devenind sărbătoare naţională

1982: Se năştea actorul irlandez Jamie Dornan, celebru pentru rolul din seria ‘Fifty Shades of Grey’

1987: Se năştea Andrei Stoica, campion mondial la kick-boxing

1994: Pilotul brazilian de Formula 1 Ayrton Senna murea în timpul Marelui Premiu de la San Marino, izbindu-se cu monopostul său de un perete al circuitului Imola (n. 1960)

1997: Înceta din viaţă poetul Traian Iancu (n. 1923)

1997: În Marea Britanie, Partidul Laburist revenea la putere pentru prima oară după 1979

2004: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria aderau la Uniunea Europeană

2009: Răzvan Lucescu era numit în funcţia de selecţioner al echipei naţionale de fotbal

2009: Suedia legaliza căsătoriile între persoane de acelaşi sex

2011: Papa Ioan Paul al II-lea era beatificat, deschizându-se astfel calea pentru sanctificarea lui, realizată în 2014

2014: Mii de persoane mărşăluiau pe străzile capitalei nigeriene, Abuja, cerând eliberarea sutelor de fete răpite de jihadiştii grupării Boko Haram

2016: În oraşul italian Milano, se deschidea Expoziţia Universală, România fiind prezentă cu o reinterpretare a satului tradiţional din Delta Dunării

  Subscribe  
Notify of